Colectia de poze animalute.3xforum.ro
Total 75 poze.

Inapoi

 
este un caine de companie pretabil pentru persoanele care sunt in cautarea unui prieten loial si aRottweiler-ul este un caine de companie pretabil pentru persoanele care sunt in cautarea unui prieten loial si a unui caine de paza credincios. Proprietarii impartasesc o legatura puternica cu cainii lor de companie; totusi, rasa nu este cunoscuta pentru abilitatea de a realiza relatii de prietenie rapide cu strainii. Adesea vazuti ca o amenintare de catre Rottweiler-i, strainii pot fi intampinati cu o reactie agresiva. Acest caine nu prea este indicat familiilor cu copii mici datorita fortei si posibilei intolerante fata de poznele copiilor. Rottweiler-ul se bucura sa fie singurul caine al familiei. Poate fi agresiv cu alti caini, motiv pentru care trebuie tinuti in lesa in spatiile publice. Cand un caine Rottweiler este complet educat si dresat, va fi un bun tovaras de joaca pentru copii. Va accepta pisicile si alte animalute de casa atata timp cat a avut o experienta pozitiva cu acestea in timpul copilariei. Rottweiler-ul se va acomoda sa traiasca intr-un apartament, daca i se acorda suficient timp si spatiu pentru miscare. Sunt caini relativ inactivi in interiorul caminului, astfel ca o curticica este suficienta pentru a-l face fericit. Text si foto : ro.wikipedia.org
18.08.200963.7KB
puteti directiona 2% din valoarea dvs. pe anul 2010 catre o aceasta donatie nu va costa nimic!Puteti directiona 2% din valoarea impozitului dvs. pe anul 2010 catre o organizatie neguvernamentala. Aceasta donatie nu va costa nimic! Doar un formular de completat si depus la Fisc pana la data de 15 mai 2011. Daca nu folositi aceasta optiune, suma respectiva ramane sa fie incasata si gestionata de catre stat. In cazul in care iubiti animalele si doriti sa-i directionati catre un ong de profil va invitam pe site-ul APAM – Asociatia de Protectie a Animalelor Minis la adresa pentru a ne cunoaste activitatea si animalele din adapostul nostru. Tinem sa mentionam pe aceasta cale ca sumele donate anul trecut din impozit sunt in prezent utilizate pentru reconstructia tarcurilor animalelor din adapostul nostru iar parcursul lucrarilor il puteti urmari aici: Daca v-am convins iata ce aveti de facut: • Daca aveti venituri din salarii (daca sunteti salariat(a), angajat pe baza de contract individual de munca sau functionar public sau daca ati obtinut venituri asimilate salariilor): Descarcati si completatiaici Formularul 230 • Daca ati realizat in anul 2010 venituri din alte surse (PFA sistem real, PFA norme de venit, profesii liberale – medic, avocat, notar, expert contabil, arhitect, chirii, castiguri din investitii, drepturi de autor, activitati agricole, etc.) Descarcati si completati aici Formularul 200 Daca ati realizat venituri si din salarii si din alte surse completati si depuneti ambele formulare 230 si 200. Formularul se poate trimite si prin posta, cu scrisoare recomandata, pe adresa administratiei financiare de care apartineti (unde aveti domiciliul). Adresele administratiilor financiare sunt publicate pe pagina ADMINISTRATIEI FISCALE. Va multumim!
02.05.201151.8KB
... zair si pogo ! la unele ...veti rade sigur !...
04.11.200936KB
de asemenea, si ca unguresc, si-a castigat reputatia de caine de paza feroce si protector loial.Komodor Cunoscut, de asemenea, si ca ciobanescul unguresc, Komondoru-ul si-a castigat reputatia de caine de paza feroce si protector loial. Inca utilizat pentru paza turmelor in tara sa nativa, Ungaria, Komondor-ul a devenit un animal de companie indragit in Statele Unite. Istoricul si originea Marturii istorice cu privire la existenta Komondor-ului dateaza de acum cateva sute de ani, motiv pentru care este considerata o rasa de caini foarte veche. In secolul al IX-lea, Komondor-ii au fost adusi in Ungaria de catre triburile nomadice. Komondor-ii au fost utilizati pe teritoriul Ungariei pentru a pazi si pastori turmele de oi, vite si capre. Erau celebrii pentru luptele cu lupii, ursii si oamenii care le atacau turmele. Isi satisfaceau indatoririle fara a fi supravegheati sau indrumati de stapani. Komondor-ii au invatat sa se adapteze conditiilor aspre si sa supravietuiasca independent de turma. In timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, Komondor-ii erau utilizati pentru a asigura paza echipamentului militar. Multe exemplare au murit la datorie, rasa devenind rara dupa sfarsitul razboiului. Exportarea lor din Ungaria devenise dificila in aceasta perioada datorita turbulentelor din viata politica si economica. In cele din urma, in anii 1930, Komondor-ul si-a facut intrarea pe pamantul american. Unii fermieri din Statele Unite inca mai utilizeaza Komondor-ii pentru paza si protectia turmelor de animale, dar majoritatea exemplarelor sunt, astazi, indragite animale de companie. Aspectul exterior si dimensiunile Blana alba, cu „snururi" a Komondor-ului este unica, adesea descris ca avand dreadlock. Snururile au textura paslei, avand aspectul unui cap de mop. Ca pui, au parul pufos si ondulat. Pielea este pigmentata, gri. Komondorii sunt robusti si puternici. Inaltimea la nivelul greabanului este de peste 65 cm, iar greutatea corporala este intre 48-59 kg. Personalitatea Acesti caini prezinta aptitudini extrem de puternice de aparator. Sunt inteligenti, independenti, hotarati si incapatanati. Au tendinta de a fi rezervati fata de straini, vazandu-si familia ca u turma care trebuie protejata. Komondorii sunt animale cu un simt dezvoltat al teritoriului, motiv pentru care trebuie atent supravegheati cand sunt in preajma musafirilor. Komondorii sunt loiali si afectuosi cu membrii familiilor lor si necesita foarte putina miscare. Pot fi zgomotosi si sunt intotdeauna vigilenti cu pradatorii. Relatiile cu familia si casa Komondorii sunt caini toleranti cu copiii si cu alte animale numai daca acestea sunt considerate membri ai "turmei". Introducerea unor noi animale sau a copiilor in interiorul caminului sau pe domeniul lor poate fi stresanta, pana cand Komondor-ul ii accepta in familia sa. Acesti caini nu pot fi fortati sa placa pe cineva nou; ei vor lua decizia daca ii accepta sau nu. Acest caine poate fi o rasa nu tocmai ideala pentru persoanele foarte sociabile, care au frecvent musafiri. Dresajul Puii de caine Komondor trebuie sa socializeze foarte bine inca din copilarie. Ei trebuie educati constant intreaga viata. Corijarea consecventa este cruciala. Acesti caini invata rapid, dar, instinctual, au tendinta de a fi independenti si de a actiona la bunul plac. Aspecte particulare Blana acestor caini, cu "ciucuri" sau sireturi, necesita o atentie constanta pentru a preveni incurcarea acesteia. Boli si afectiuni curente Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata cainelui, asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia. Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat durerea, schiopatura si artrita consecutiva. Entropionul este o afectiune a pleoapelor ce implica rasucirea spre interior a marginii libere a acestora. Genele de la nivelul marginii libere a pleoapelor irita suprafata globului ocular, putand duce la probleme mult mai grave. Durata medie de viata a Komondor-ului este de circa 12 ani.
14.09.20097.1KB

 
... zair si pogo ! la unele ...veti rade sigur !...
04.11.200951.9KB
i am really cool ! pogo . un caine ... care n-a aflat ca-i caine !I am really cool !
14.09.200937.6KB
caini1 benerecaini1
13.08.20095.1KB
caine4 benerecaine4
13.08.20093.5KB

 
rase pisici benererase pisici
14.08.20093.8KB
specii pesti benerespecii pesti
14.08.20093.5KB
vanzari pesti benerevanzari pesti
14.08.20095.3KB
va spuneam ca iubeste joaca ! mai ales cand are .... ,, musafiri Va spuneam ca iubeste joaca ! Mai ales cand are .... ,, musafiri " !
14.09.200943.8KB

 
bauceron este o rasa rar intalnita. acesti caini sobri si mandri sunt la origine caini de cireadaBauceron Beauceron-ul este o rasa rar intalnita. Acesti caini sobri si mandri sunt la origine caini de cireada frantuzesti, dar, astazi, sunt cu predilectie caini de paza si animale de companie indragite. Rezervat cu strainii, Beauceron-ul este afectuos si credincios familiei sale. Istoricul si originea Beauceron-ul este originar din Franta, fiind considerat un caine de cireada. Este o rasa veche cu o istorie lunga, fiind utilizat de secole pentru a pazi si pastori turmele de oi. Cea mai veche consemnare a unui caine similar Beauceron-ului dateaza inca din vremea manuscrisului renascentist din 1578. La jumatatea anilor 1800 (1863), Pierre Megnin semnala diferenta intre doua tipuri principale de caini care erau utilizati pentru paza si pastorit. Acestia erau impartiti intr-o rasa cu blana mai lunga si una cu blana mai scurta. Cainele cu blana mai lunga a devenit Briard-ul (Berger de Brie), in timp ce cainele cu parul mai scurt a devenit cunoscut ca si Beauceron-ul (Berger de Beuce). Beauceron-ul a fost prezentat in prima expozitie canina din Paris in 1863, iar in 1897 era fondat primul club de caini ciobanesti, incluzand ambele varietati, respectiv, Beauceron-ul si Briard-ul. In 1889, Beauceron-ului i se recunoastea numele oficial si se finaliza un standard al rasei. In 1911, era fondat un club separat al crescatorilor si admiratorilor rasei Beauceron. Calmul sau si abilitatea sa de a urma comenzile fara a ezita au fost pe deplin exploatate in timpul ambelor razboaie mondiale. Militarii utilizau Beauceron-ii pentru expedierea mesajelor, detectarea minelor, sustinerea actiunilor commando, gasirea ranitilor si pentru transportarea hranei si munitiilor in liniile de front. Cainii isi efectuau indatoririle nelasandu-se influentati sau speriati de exploziile bombelor sau de focul artileriei. Astazi, Beauceron-ul este inca utilizat ca si caine de paza si de cireada si in multe dintre activitatile politienesti in diferite regiuni ale Frantei, devenind din ce in ce mai popular in afara tarii sale natale, in special, in vestul Europei si nordul Americii ca si caine de paza si companion. La 1 martie 2007, Beauceron-ul a fost acceptat pentru a fi inregistrat de catre American Kennel Club, putand concura in grupa cainilor de cireada in cadrul expozitiilor chinologice tinute incepand cu 27 iunie 2007. Astazi, rasa este recunoscuta de urmatoarele oficii si organizatii internationale: FCI, UKC, NKC, NABC (North American Beauceron Club), APRI, ACR. Aspectul exterior si dimensiunile Atleticul Beauceron da impresia de forta, libertate a miscarilor si vioiciune, fara a parea supraponderal. Din punct de vedere structural conformational, Beauceron-ul este asemanator ciobanescului belgian Malinois, cu singura exceptie ca Beauceron-ul este de talie mai mare. Beauceron-ul este un caine de talie mare, musculos, cu o aparitie care emana forta si fermitate. Capul este lung cu un nas negru, iar ochii sunt mari, de forma ovala si caprui inchis. Urechile Beauceron-ului sunt adesea cupate, dar sunt acceptate si exemplarele cu urechile necupate, in forma si dimensiunile naturale. In mod natural, urechile Beauceron-ului sunt usor ridicate si nu stau blege pe langa cap. Pieptul este adanc si lat. Coada sa este lunga si purtata in jos printre membrele posterioare, formand un carlig in forma literei „J” in varf. Beauceron-ii trebuie sa aibe cate doi pinteni la nivelul fiecarui membru posterior. Pintenii nu trebuie amputati, daca exemplarul dumneavoastra participa in cadrul expozitiilor canine. Blana Beauceron-ului este dreapta, relativ scurta si aspra, formand in anumite regiuni franjuri. Rasa are un puf profund protector des care-i confera o anumita rezistenta la conditiile meteorologice. Culorile principale ale blanii sunt negru, negru cu cafeniu roscat si gri cu cafeniu roscat. Beauceron-ul adult atinge o greutate de circa 42-50 kg si o inaltime la nivelul greabanului de circa 32-70 cm. Personalitatea Beauceron-ul este un caine curajos si sufletist cu un instinct nativ gregar. Aceasta rasa este inteligenta si loiala, dar intr-oarecare masura rezervata cu strainii. Beauceron-ul poate avea o atitudine independenta si exceleaza ca si caine de paza. Unele exemplare pot fi chiar agresive cu strainii sau cu alte animale daca nu socializeaza inca din copilarie. Neinfricat, vigilent si rabdator, Beauceron-ul are aptitudinile necesare pentru probele de ascultare si agilitate si este renumit pentru capacitatea sa de a intelege rapid si pe deplin cerintele stapanului sau. Calm, ascultator si foarte loial, Beauceron-ul este intotdeauna dispus sa-si multumeasca stapanul. Beauceron-ul poate fi exagerat de protector, astfel ca dresajul complet efectuat de catre un proprietar ferm si consecvent este absolut necesar. Beauceron-ul nu trebuie lasat singur pentru perioade lungi. Puii de Beauceron sunt foarte activi si se maturizeaza tardiv. Relatiile cu familia si casa Prietenos si loial familiei sale, Beauceron-ul este o buna alegere pentru familiile active cu adolescenti, mai ales daca creste alaturi de ei. Unele exemplare pot deveni excesiv de protectoare cu membrii familiei lor, nefiind foarte tolerante cu strainii. Se vor intelege bine cu alti caini, daca cresc alaturi de acestia, dar au tendinta de a fi teritoriali si potential agresivi cu instrusii. In general, se inteleg foarte bine cu pisicile, mai ales daca cresc alaturi de acestea. Fiind un caine extrem de energic, Beauceron-ul necesita multa miscare. Se acomodeaza cel mai bine intr-o curte ingradita, dar pot fi crescuti si intr-un apartament daca sunt scosi la cateva plimbari pe zi. Beauceron-ii sunt moderat activi in interiorul caminului, fiind cei mai fericiti daca beneficiaza de o curte imprejmuita de dimensiuni rezonabile in care sa poata alerga in voie. Dresajul Beauceron-ul este un caine inteligent care este usor educat sa fie supus si chiar agil, dar necesita un stapan ferm, dar bland si perseverent. Cand sunt dresati corespunzator, isi vor urma stapanul ca o umbra. Sunt innascuti caini de paza si exceleaza in luarea urmei, tinerea laolalta a vitelor, activitatile militare si politienesti. Aspecte particulare Beauceron-ului nu-i place sa fie lasat singur pentru perioade lungi de timp, putand deveni distructiv. Beauceron-ului trebuie sa i se ofere multa atentie si miscare. Aceasta rasa trebuie sa aiba intotdeauna o activitate de satisfacut si suficient spatiu sa se exprime si sa-si consume energia. Unele exemplare pot fi extrem de teritoriale si protective cu domeniul si membrii familiei sale. Acest lucru poate fi o problema atunci cand se apropie vreun strain sau vreun animal. Beauceron-ului nu trebuie sa i se permita sa hoinareasca liber din lesa decat in spatiile imprejmuite si sigure. Blana Beauceron-ului nu necesita multa atentie pentru a o mentine ingrijita. O atentie deosebita trebuie acordata blanii in perioadele in care Beauceron-ul isi schimba parul. Rasa naparleste moderat si sezonier. Boli si afectiuni curente Beauceron-ul este o rasa robusta si rezistenta, cu putine maladii raportate. Totusi, urmatoarele afectiuni au fost semnalate cu o frecventa crescuta: Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat aparitia durerii, schiopaturii si artritei consecutive. Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata animalului asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia. Atrofia retiniana progresiva este o boala care determina degenerarea celulelor nervoase ale retinei. Afectiunea debuteaza adesea la cainii in varsta si poate conduce la orbire. Entropionul este o afectiune a pleoapelor ce implica rasucirea spre interior a marginii libere a acestora. Genele de la nivelul marginii libere a pleoapelor irita suprafata globului ocular, putand duce la probleme mult mai grave. Ectropionul este o afectiune a marginii libere a pleoapelor, care consta in rasucirea spre exterior a acesteia, fiind cel mai frecvent afectata portiunea centrala (mijlocie) a pleoapei inferioare. Speranta medie de viata a Beauceron-ului este de 10-12 ani.
14.09.20095.4KB
border collie cu si vointa lui, border collie a dominat multi ani lumea sportive canine, in specialBorder Collie Cu inteligenta si vointa lui, Border Collie a dominat multi ani lumea competitiilor sportive canine, in special in probele de disciplina. Originar din Anglia si Scotia, Border Collie si-a castigat o popularitate incontestabila in Australia ca si ciobanesc utilitar. Istoricul si originea Border Collie este originar din Northumberland, regiune de demarcatie dintre Scotia si Anglia. Se considera ca rasa ar descinde din rasele britanice vechi de caini ciobanesti si de cireada cu unele influente ale raselor de tip spaniel. Cu mult inainte ca Marea Britanie sa fie indistrualizata, Insulele britanice se bazau pe cresterea oilor pentru a-si sustine economia. Turmele de oi aveau nevoie de o supraveghere constanta, astfel ca Border Collie a fost cel care efectua aceasta activitate intr-o maniera demna de toata admiratia. Border Collie a fost pentru prima data mentionat in 1570, intr-o carte despre cainii englezesti. De atunci, diferite rase de caini ciobanesti au fost create, dar nici una nu se compara cu Border Collie. Initial, rasa a fost perfectionata in jurul anului 1890, in provinciile de granita dintre Anglia si Scotia, povincii dupa care rasa a si fost denumita. Aptitudinile sale de bun supraveghetor al turmelor de oi si entuziasmul sau au avut ca rezultat o cerere crescuta a acestei rase in Australia ca si in Noua Zeelanda. Chiar si astazi, sunt oameni care inca cred ca Border Collie este originar din Australia. Una dintre cele mai abile rase, Border Collie era, de asemenea, utilizat la detectarea narcoticelor si a bombelor, in operatiunile de cautare si salvare si in cadrul serviciului politienesc. Unele exemplare au reusit sa fie dresate cu succes pentru a fi utilizate ca si caini-ghizi pentru persoanele cu dizabilitati. In ciuda obiectiei inversunate a catorva asociatii ale rasei Border Collie (ABCA, BCSA, USBCC, etc.) de a fi inregistrata de catre AKC, rasa a fost recunoscuta de catre American Kennel Club in 1995 ca membra a grupei cainilor ciobanesti si de cireada. Astazi rasa este recunoscuta de urmatoarele oficii si organizatii internationale: ABC, AIBC, CKC, FCI, AKC, UKC, KCGB, ANKC, NKC, NZKC, APRI, ACR. Aspectul exterior si dimensiunile Border Collie este un caine de talie medie cu bot nici prea mare, nici prea mic. Capul are forma conica cu un stop marcant, iar urechile sunt purtate partial sau total ridicate. Botul se ingusteaza spre nasul de culoare neagra. Ochii ovali sunt, in general, caprui inchis, exceptie facand varietatea merle la care unul dintre ochi poate fi albastru. Coada lunga poate ajunge pana la treimea mijlocie a membrelor posterioare, fiind purtata in prelungirea coloanei vertebrale numai atunci cand cainele este starnit si niciodata covrig pe spate. Blana dubla este rezistenta la intemperii. Exista doua varietati de blana, una neteda si scurta si alta lunga. Parul din jurul gatului este mai lung formand o coama. Parul de pe fata, urechi si membrele anterioare este intotdeauna mai scurt si neted. Border collie se gaseste intr-o varietate de culori si combinatii de culori, dar albul nu este, in general, culoarea predominanta. Cea mai frecvent intalnita culoare este negru cu sau fara petele albe traditionale din varful cozii, de la nivelul gulerului, capului si extremitatii membrelor si cu sau fara marcajele cafenii. Alte culori sunt reprezentate de merle (culoarea mierlei) si sable (culoarea samurului). Border Collie adult poate atinge o greutate corporala de circa 14-20 kg la mascul si de 12-19 kg la femela si o inaltime la nivelul greabanului de aproximativ 48-56 cm la mascul si de 46-53 cm la femela. Personalitatea Marea dragoste a vietii Border Collie-ului este pastorirea oilor, desi el poate de asemenea, pastori si vitele. Rasa este capabila sa se tarasca si sa se ghemuiasca si sa intre in actiune imediat ce vreo oaie iese din linie. Borded Collie este agil si iute, fiind considerat una dintre cele mai inteligente rase. Border Collie este un caine extrem de energic, cu o rezistenta si o vitalitate impresionante. Din acest motiv, el are nevoie de o multitudine de activitati si de provocari. Este un caine perfectionist, fiind intotdeauna dispus sa-si multumeasca stapanul. Border Collie poate deveni distructiv daca se plictiseste sau este ignorat. De asemenea, el poate dezvolta tulburari de comportament daca este lasat singur pentru perioade lungi de timp. Aceasta rasa este bine cunoscuta ca fiind un adevarat artist in a evada. Relatiile cu familia si casa Border Collie este o rasa loiala si demna de toata increderea. Ei isi dezvolta o relatie stransa cu unul dintre membrii falimiei lor, adesea facand abstractie de ceilalti. Din acest motiv, ei pot fi o alegere neinspirata pentru unele familii. Border Collie este afectuos cu persoanele cunoscute, dar rezervat cu strainii, motiv pentru care este considerat un bun caine de paza. Ei sunt atat docili, cat si protectori, tanjind dupa compania umana. Dresajul Border Collie-ului ii place sa invete si sa se joace. Inteligentul Border Collie are nevoie de un proprietar dedicat, consecvent si dispus sa-si petreaca mult timp (mai mult decat in cazul altor rase) mai ales atunci cand acest lucru implica dresarea si educarea acestuia. Altfel, veti avea parte de un exemplar frustrat, timorat si dificil de controlat. Multi Border Collie pot fi dresati sa efectueze comenzile numai la anumite semne cu mana sau la anumite semnale sonore. Privirea unui Border Collie in timpul activitatii sale de supraveghere a unei turme de oi este o experienta extraordinara. Aspecte particulare Border Collie are nevoie de multa activitate si stimulare mentala pentru a preveni dezvoltarea tulburarilor de comportament. Iute si agil, acest caine mititel are o energie fara sfarsit, simtind nevoia in permanenta sa se joace sau sa aiba ceva de facut. Border Collie trebuie sa fie periat si pieptanat periodic pentru a-i mentine blana in bune conditii. O ingrijire speciala trebuie acordata atunci cand puful sau profund moale si des este inlocuit. Imbaierea si toaletarea cu sampoane uscate (pudra) se vor efectua numai atunci cand situatia o impune. Border Collie naparleste moderat si sezonier. Boli si afectiuni curente In general, Border Collie este un caine rezistent si sanatos cu putine sensibilitati de ordin medical. Totusi, urmatoarele afectiuni au fost semnalate cu o frecventa crescuta: - displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat aparitia durerii, schiopaturii si artritei consecutive. - criptorhidismul este o tulburare manifestata prin lipsa migrarii unuia sau a ambelor testicule in scrot. Testiculul, respectiv, testiculele care nu au migrat in bursa testiculara, ramanand in cavitatea abdominala sau pe traiect au toate sansele mai tarziu sau mai devreme sa se tumorizeze. Din acest motiv, exemplarele cu criptorhidism vor fi castrate. - anomalia globului ocular la Collie este o afectiune caracterizata printr-o dezvoltare defectuoasa a globului ocular. Este o maladie genetica, iar majoritatea leziunilor oculare asociate acestei maladii apar de la nastere. Maladia afecteaza retina, coroida si, in cateva cazuri, sclera si nervul optic. - atrofia retiniana progresiva este o boala care determina degenerarea celulelor nervoase ale retinei. Afectiunea debuteaza adesea la cainii in varsta si poate conduce la orbire. - panusul este o afectiune a globului ocular care are ca rezultat aparitia inflamatiei. - luxatia de cristalin este reprezentata de detasarea sau deplasarea cristalinului din pozitia sa anatomica in interiorul ochiului. - cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Afectiunea se poate produce la unul sau la ambii ochi si poate conduce treptat la orbire. - osteocondroza umarului este o tulburare congenitala care induce o artropatie degenerativa a articulatiei umarului. - surditatea congenitala este prezenta la nastere. In plus, Border Collie este predispus alergiei la saliva de pureci si la epilepsie. Speranta medie de viata a rasei Border Collie este de circa 11-14 ani.
14.09.20099.6KB
pasari specii benerepasari specii
14.08.20093.3KB
belgian belgian tervuren este o rasa de paza si foarte cu un puternic instinct protectiv si aceastaCiobanescul Belgian Tervuren Ciobanescul belgian Tervuren este o rasa de paza impunatoare si foarte constiincioasa, cu un puternic instinct protectiv si teritorial. Aceasta rasa exceleaza ca si caine politist, in operatiunile de cautare si salvare, in detecarea narcoticelor, bombelor si de asemenea, este un protector innascut. Ciobanescul belgian Tervuren este utilizat ca si caine insotitor al persoanelor cu disabililitati, al celor in etate sau al altor persoane bolnave. Desi nu este o rasa de caini adresata oricarei persoane, socializat si dresat corespunzator, acest caine extrem de energic va va fi cel mai bun prieten sau un membru indragit al familiei. Istoricul si originea De-a lungul timpului, belgienii au folosit diferiti caini pentru a-i ajuta la pastorirea si paza turmelor de vite. Dupa incercari si erori de imperechere, au reusit, in cele din urma, sa creeze un caine care sa fie agil, puternic, inteligent si loial. In 1891, acesti caini erau recunoscuti ca ciobanestii belgieni. De atunci, patru varietati diferite de ciobanesc belgian au fost create. Ei aveau in mare cam aceleasi trasaturi conformationale, dar diferite tipuri de blanuri. In Belgia si Franta, acesti caini au fost inregistrati ca apartinand aceleasi rase, astfel ca, ciobanescul belgian a fost si este considerat o singura rasa cu patru varietati diferite. In multe alte parti ale lumii, inclusiv in Statele Unite, fiecare varietate este considerata o rasa separata si distincta. Ciobanescul belgian Tervuren este una dintre ele. In afara de ciobanescul belgian Tervuren (cu blana lunga, de orice culoare in combinatie cu negru), ceilalti ciobanesti belgieni sunt reprezentati de ciobanescul belgian sau Groenendael (blana lunga si neagra), ciobanescul belgian Malinois (blana scurta si neteda) si ciobanescul belgian Laekenois (blana sarmoasa). Dintre acestia, numai Laekenois este recunoscut de catre American Kennel Club. Ciobanescul belgian Tervuren, ca si ceilalti ciobanesti belgieni, a fost conceput in Belgia, in orasul cu acelasi nume, Tervuren. Rasa a aparut in urma incrucisarii Malinois-ului cu parul lung cu Groenendael-ul, fiind un caine polistist excelent, pretabil operatiunilor de cautare si salvare si in conditiile de razboi. Brewer M. Corbeel este consemnat ca fiind fondatorul varietatii Tervuren, al carui caine de culoare cafenie a fost imperecheat cu un caine cu parul lung si negru, care-i apartinea lui M. Donhieux. Rezultatul acestei imperecheri a devenit prototipul ciobanescului belgian Tervuren standard. Astazi, rasa este, in primul rand, un companion foarte indragit, apoi un caine utilitar. Cele patru varietati ale ciobanescului belgian au fost recunoscute in 1912 de catre American Kennel Club, fiind incadrate in grupa cainilor ciobanesti si de cireada. In 1959, ele au fost acceptate ca rase distincte, cu exceptia Laekenois-ului. Primul ciobanesc belgian Tervuren a fost inregistrat in AKC in 1918. Astazi rasa este recunoscuta de urmatoarele organizatii si oficii internationale: CKC, FCI, AKC, UKC, KCGB, CKC, ANKC, NKC, NZKC, APRI, ACR. Aspectul exterior si dimensiunile Ciobanescul belgian Tervuren este un caine uscativ, bine imbracat in musculatura, cu un corp patratos, frumos proportionat. La prima vedere, el seamana foarte bine cu ciobanescul german. Ochii mici, migdalati si caprui au o expresie alerta si intrebatoare. Urechile sunt triunghiulare (similare unui triunghi echilateral) si purtate ridicat, iar botul este conic, dar nu ascutit. Craniul este plat si paralel cu planul botului. Toracele nu este nici lat si nici ingust, dar este adanc, ajungand pana la nivelul regiunii cotului. Membrele anterioare sunt foarte drepte si paralele intre ele, cu labe rotunde asemanatoare celor de pisica. Membrele posterioare sunt musculoase, fara a parea butucanoase. Pintenii de la toate cele patru membre trebuie amputati. Coada ciobanescului belgian Tervuren este lunga si stufoasa, ajungand pana la nivelul calcaiului (jaretului). Blana ciobanescului belgian Tervuren este dreapta, de lungime medie, cu un puf des, formand un guler in jurul gatului. Aceasta rasa se adapteaza usor temperaturilor extreme. Blana sa este castanie pana la mahon cu „vesta” de culoare neagra, acceptandu-se cateva pete albe pe piept, degete si barbie. Parul de pe cap, picioare si fata externa a urechilor este mai scurt. De asemenea, blana sa are tendinta de a se inchide ca nuanta odata cu inaintarea in varsta. Ciobanescul belgian Tervuren adult atinge o inaltime la nivelul greabanului de circa 61-66 cm la mascul si de 56-61 cm la femela. Greutatea cainelui adult nu trebuie sa depaseasca 29-34 kg la mascul si 27-32 kg la femela. Personalitatea Ciobanescul belgian Tervuren este un caine inteligent cu instinct protector nativ care-l ajuta sa exceleze in pastorirea animalelor si in apararea proprietatii. Majoritatea sunt afectuosi si blajini, dar unii pot fi speriosi sau agresivi, mai ales daca nu socializeaza din timp, inca din copilarie. Ciobanescul belgian Tervuren este un caine de paza si protectie excelent. Ciobanestii belgieni Tervuren tanjesc dupa compania umana, nedezlipindu-se de membri familiilor lor. Ciobanescul belgian Tervuren simte nevoia sa fie considerat un membru al familiei sale si nu sa fie inchis intr-o cusca. Va fi cel mai fericit daca i se acorda timp, atentie, antrenament si companie. Daca este ignorat, ciobanescul belgian Tervuren isi va gasi diferite modalitati de a se intretine, de cele mai multe ori pe cheltuiala dumneavoastra. Aceasta rasa este foarte energica, avand nevoie in permanenta sa i se ofere o sarcina. Ciobanescul belgian Tervuren este un caine extrem de solicitant, avand nevoie de un stapan experimentat. El poate deveni cu usurinta de necontrolat, daca stapanul sau nu se descurca sa-l domine si sa-l educe. Relatiile cu familia si casa Ciobanescul belgian Tervuren este un companion afectuos si loial, care tanjeste dupa compania umana si dupa o activitate bogata. Unii dintre ei pot fi peste masura de protectori cu membri familiilor lor si sunt mai indicati pentru familiile cu copiii de varste mai mari (adolescenti). Fiind o rasa de caine ciobanesc la origine, ciobanescul belgian Tervuren poate avea tentatia sa stranga copiii la gramada in timpul jocului. El se poate intelege bine si tolereaza alte animalute de casa, daca vor creste alaturi de acestea, dar poate avea tendinta de a haitui micile animalute, unii dintre ei manifestand chiar un caracter agresiv. Ciobanescul belgian Tervuren prefera sa creasca intr-o casa cu o curte mare, alaturi de o familie activa, dar se poate adapta si vietii intr-un apartament, daca este scos la plimbari lungi si dese. Este moderat activ in interiorul caminului. Atentie ca ciobanescul belgian Tervuren este un caine extrem de energic, care poate deveni distrugator daca nu beneficiaza de suficienta miscare pentru a-si consuma energia. Ciobanescul belgian de Tervuren este un caine utilitar, care este obisnuit cu o viata activa in mediul exterior. Din acest motiv are nevoie de mult antrenament. Aceasta rasa prefera climatele mai racoroase, dar se adapteaza cu usurinta si in alte climate. Poate fi crescut si afara, in curte, dar prefera mai degraba sa fie alaturi de membri familiei sale. Dresajul Ciobanescul belgian Tervuren este un caine inteligent, care necesita atat un dresaj de baza, cat si unul avansat, alaturi de o socializare timpurie. Ciobanescul belgian Tervuren are nevoie de un stapan ferm, consecvent, dar blajin si nu trebuie sa i se permita sa-si domine membri familiei. Aceasta rasa poate fi invatata sa efectueze o multitudine de trucuri si este cea mai fericita cand are ceva de facut. Aspecte particulare Ciobanescul belgian Tervuren necesita multa miscare si antrenament altfel poate deveni de necontrolat si distructiv. Nu-i place sa fie lasat singur pentru perioade lungi de timp, putand gasi modalitati intolerabile sa-si aline plictiseala. Ciobanescul belgian Tervuren necesita o cat mai ampla socializare si inceputa cat mai timpuriu in timpul copilariei pentru a preveni dezvoltarea problemelor de comportament extreme (prea fricos sau prea agresiv). Ciobanescul belgian Tervuren are un par exterior de protectie, drept si de lungime medie si un puf profund des care necesita o periere si o pieptanare zilnica. Parul incalcit care s-ar putea forma va fi indepartat prin tundere si, in special, cel de la nivelul gulerului sau al membrelor. Tot din acest motiv, parul dintre degete si de pe fata interna a pavilionului urechilor va fi scurtat periodic. Aceasta rasa naparleste putin si constant, masculii naparlind masiv o data pe an, iar femelele de aproximativ doua ori pe an. Boli si afectiuni curente In general, ciobanescul belgian Tervuren este un caine sanatos si rezistent, cu putine probleme de ordin medical. Totusi, urmatoarele afectiuni au fost semnalate cu o frecventa crescuta: Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat aparitia durerii, schiopaturii si artritei consecutive. Epilepsia este o afectiune a sistemului nervos care se manifesta cu predilectie in jurul varstei de 2-5 ani. Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata animalului asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia. Ciobanescul belgian Tervuren este, de asemenea, predispus alergiilor, displaziei de cot si obezitatii. Durata medie de viata a ciobanescului belgian Tervuren este de 12-14 ani.
14.09.20097.6KB

 
rozatoare general benererozatoare general
14.08.20093KB
caini3 benerecaini3
13.08.20094.3KB
caini2 benerecaini2
13.08.20093.7KB
... zair si pogo ! la unele ...veti rade sigur !...
04.11.200947.3KB

 
ciobanesc australian este un caine cu un puternic instinct de turma si de paza, foarte inteligent siCiobanesc Australian Ciobanescul Australian este un caine cu un puternic instinct de turma si de paza, foarte inteligent si foarte loial. Este un companion credincios ,dar totodata are si energia si puterea de a lucra toata ziua . Are un temperament foarte echilibrat. Istoric si origine Desi exista multe teorii asupra originii aceste rase de caini, Ciobanescul Australian, in forma sa actuala, s-a dezvoltat in exclusivitate in Statele Unite. Rasa a primit numele de Ciobanesc Australian , datorita asocierii sale cu Ciobanestii Basci, care au sosit in America in anii 1800, din Australia. Popularitatea acestei rase de caini in America a crescut foarte mult dupa al II-lea Razboi Mondial, odata cu explozia echitatiei gen Western si a spectacolelor de Rodeo. Astfel, cainii au devenit cunoscuti marelui public prin intermediul spectacolelor de Rodeo,spectacolelor ecvestre, filmelor cinamatografice si televiziunii. Multilateralitatea acestor caini, precum si usurinta cu care se dresau, i-a facut foarte utili in multe ferme si ranch-uri americane. Fermierii americani au crescut aceasta rasa de caini, mentinanu-i si dezvoltandu-i versatilitatea, inteligenta ascutita , instinctul de turma si vigilenta. Ciobanescul Australian a fost inregistrat in diferite registre genealogice, incepand din anul 1950. In 1990, Asociatia Americana a Ciobanescului Australian a fost stabilita ca fiind clubul parinte al rasei , reprezentant al rasei in American Kennel Club. In anul 1991, in septembrie, AKC a recunoscut oficial Ciobanescul Australian ca rasa de caini de sine statatoare, acceptand-ul in Registrul Genealogic . Aspect exterior si dimensiuni Ciobanescul Australian este un caine de talie medie, bine echilibrat, usor mai lung decat inalt. Talia este de aproximativ 50-56 cm la masculi si 48-50 cam la femele. Este un caine solid construit, cu osatura moderata. Dimorfismul sexual este marcant, masculii fiind bine construiti, dar fara a fi grosolani , iar femelele sunt mai usoare, dar fara a avea constitutie debila. Capul acestui caine este bine conturat, uscativ dar puternic. Trebuie sa fie proportional cu corpul. Botul este egal in lungime, sau usor mai scurt decat craniul. Privite din profil, botul si occipitalul formeaza planuti paralele, separate de un stop moderat, dar bine definit.Botul este usor conic de la baza spre varf si se termina rotunjit. Capul este expresiv, cu o expresie inteligenta, atenta, alerta , infocata. Ochii acestui caine pot fi caprui, albastri sau de orice variatie sau combinatie de culori, inclusiv patati sau marmorati. Urechile sunt triunghiulare, de marime moderata, prinse sus pe cap.In atentie, pot fi indreptate spre inainte , sau inspre lateral, ca o rozeta. Urechile lasate pe spate sau atarnande sunt defecte severe. Craniul este plat in crestet, sau usor rotunjit, cu protuberanta occipitaului stearsa.Stopul este moderat bine deifinit. Gatul acestui caine este puternic, de lungime moderata , usor arcuit, prins bine de umeri. Linia superioara : -spatele este drept si puternic, orizontal, de la greaban spre solduri. Crupa este usor lasata. Pieptul nu este larg, dar toracele este adanc cu punctul cel mai decliv atingand articulatia cotului. Coastele sunt lungi, bine arcuite, elaastice. Coada este dreapta, poate fi cupata sau poate fi mai scurta din nattere, dar nu trebuie sa depaseasca 10 cm in lungime. Trenul anterior : Spata este lunga, plata, bine inclinata spre inapoi, bine prinsa de corp. Bratul , care ar trebui sa fie cam de aceiasi lungime cu spata , formeaza un unghi de aproximativ 90 grade cu acesta. Membrele anterioare sunt drepte, perpendiculare pe sol. Membrele sunt puternice, cu scheletul drept, puternic. Fluierele sunt de lungime medie si usor inclinate. Labele sunt ovale, compacte, cu pernitele apropiate, cu unghii bine arcuite. Pernitele sunt rezistente si cu epidermul ingrosat. Trenul posterior: Largimea soldurilor este egala cu largimea umerilor. Unghiul dintre pelvis si femur este egal cu cel dintre spata si humerus, formand un unghie de aproximativ 90 grade. Articulatia grasetului este bine definita, jaretul moderat inclinat. Jaretii sunt scurti, perpendiculari pe sol si paraleli intre ei, vazuti din spate. Pintenii care apar trebuie indepartati chirurgical. Labele sunt ovale, compacte , cu degetele apropiate si unghii arcuite. Pernutele sunt groase, rezistente. Roba are parul de textura medie, drept sau usor ondulat, de lungime medie si rezistent la intemperiile vremii. Subparul difera ca si grosime, in functie de climat. Parul este scurt si moale pe cap, urechi, fata anterioara a membrelor toracice si sub jareti. Fata posterioara a membrelor toracice este mai bogata in invelis pilos. Masculii au un fel de coama, mai bogata decat femelele. Ca si culoare, roba poate fi albastra, neagra, roscata, roscat cu semne albe sau pete de foc . Linia unui guler de culoare alba nu trebuie sa depaseasca punctul greabanului. Albul este acceptat pe gat, unde poate forma un guler total sau partial, pe piept, pe membre, partile laterale ale botului, pe crestetul capului. Pe cap nu trebuie sa predomine albul, iar ochii trebuie sa fie inconjurati in intregime de culoare si pigment. Mersul Ciobanescului Australian este lin, usor , liber. Exprima o mare agilitate in miscare, cu un pas foarte bine echilibrat, capabil sa acopere distante lungi. Membrele anterioare si posterioare se misca paralel cu linia mediana a corpului. Pe masura ce viteza de deplasare a cainelui creste, labele picioarelor ( anterioare si posterioare) converg spre centru, spre linia mediana, in timp ce spatele ramane drept, la acelasi nivel. Ciobanescul Australian trebuie sa fie foarte agil si capabil sa schimbe directia sau alura instantaneu, cu usurinta. Personalitate Ciobanescul Australian este un caine cu un puternic instinct de turma si de paza, foarte inteligent si foarte loial. Este un companion credincios ,dar totodata are si energia si puterea de a lucra toata ziua . Are un temperament foarte echilibrat. Relatiile cu familia si casa Este un excelent caine de familie, adora sa mearga cu masina sau sa-si insoteasca stapanul in plimbarile calare, doar pentru a fi in compania lui Ca si caine de ferma, isi indeplineste sarcinile cu multa responsabilitate si rigurozitate , adunand turmele sau gasind animalele ratacite prin tufisuri . Multi dintre acesti caini isi insotesc stapanii in actiunile de voluntariat din casele de copii orfani sau de handicapati fizic sau mintal, in cadrul unor actiuni de terapie pentru aceste categorii sociale. Sunt caini care solicita destul de mult atentia si preocuparea stapanului, insotindu-l din camera in camera , dorind sa fie tot timpul in prezenta acestuia. Deoarece au un puternic instinct de protectie a teritoriului si a bunurilor stapanului, acesti caini trebuie controlati cu fermitate, pentru a nu deveni excesiv de agresivi. Dresajul Este un caine usor de dresat, usor de intretinut si foarte dornic de a face pe plac stapanului. Aussie a fost si este inca folosit ca si caine ghid pentru nevazatori , hipoacuzici , in politie si in actiunile de depistare a stupefiantelor , in actiunile de salvare montana sau de cautare , in urma catastrofelor .In regiunile arctice sunt folositi chiar ca si caini de sanie. Pe scurt, Ciobanescul Australian este un caine cu o versatilitate si o capacitate mare de adaptare la situatii foarte diferite . Aussie este un caine foarte activ, necesitand mult exercitiu fizic zilnic, pentru a preveni plictisirea si dezvoltarea unor obiceiuri distructive. Datorita nivelului inalt de energie pe care il au, combinat cu inteligenta deosebita, acesi caini au nevoie permanent sa li se dea ceva de facut , fie ca trebuie sa aiba grija de copiii, sa apere casa, sa pazeasca si sa adune turma sau sa concureze in diferite concursuri canine. Boli si afectiuni curente Cea mai comuna problema a acestor caini este displazia de sold. Aceasta este o maladie transmisibila genetic, desi, factori de mediu, cum ar fi cresterea excesiva si castigul rapid in greutate pot inrautati problema. Boala se poate diagnostica prin radiografiere, care se face in jurul varstei de 8-9 luni, sau mai devreme, daca apar probleme locomotorii. Exemplarele folosite la reproductie se vor examina obligatoriu pentru a determina daca au sau nu boala. Radiografiile vor fi trimise la OFA- Fundatia de Ortopedie pentru Animale, unde vor fi examinate de un specialist, care va califica conformatia articulatiei soldului ca fiind excelenta, buna, satisfacatoare sau displazica (variind de la moderat la sever). Cainii din rasa Ciobanesc Australian mai prezinta o serie de probleme oculare, care sunt de asemenea ereditare, si care afecteaza vederea in diferite grade, mergand pana la pierderea totala a vazului. Aceste afectiuni pot fi : coloboma oculara, coloboma irisului, cataracta juvenila sau senila, dezlipirea de retina, membrana pupilara persistenta, atrofie retiniana progresiva, districhiazis. Din cauza frecventei mari a aparitiei acestor afectiuni, cainii folositi la reproductie sunt supuse anual unui control oftalmologic, si trebuie sa fie evaluate de Fundatia pentru Oftalmologie Canina.
14.09.20098.4KB
... zair si pogo ! la unele ...veti rade sigur !...
04.11.200949.2KB
da , la unele poze veti rade cu siguranta ! altele va vor induiosa ! la altele veti fi surprinsi !da , la unele poze veti rade cu siguranta ! Altele va vor induiosa ! La altele veti fi surprinsi ! Insa nu veti atinge nici macar 1 % din sentimentele ce le starnesc ei in mine !
04.11.200951.2KB
dorim sa facem aceasta trebuie sa existe o scanteie pentru ca omul sa se trezeasca la adresezDorim sa facem aceasta campanie,deoarece trebuie sa existe o scanteie pentru ca omul sa se trezeasca la umanitate... Ma adresez tuturor iubitorilor de animale pentru semnarea acestei petitii..M-am hotarat sa realizez aceasta petittie ,cand in fata blocului meu un catel a fost jupuit de viu...Este nedrept,ingrozitor si de-a dreptul infiorator de inuman ceea ce se intampla.Nu se poate sa stam cu gandul ca cineva,candva,undeva va face o schimbare. Va rog din suflet ,haideti sa facem ceva si pentru aceste suflete! Va multumesc anticipat tuturor celor ce ma vor sustine! Cu drag,Shery
05.09.200931KB

 
... zair si pogo ! la unele ...veti rade sigur !...
04.11.200953.6KB
naturale ale il fac sa fie una dintre cele mai bune rase pentru paza turmelor de oi, in ziua deKuvasz Instinctele protectoare naturale ale Kuvasz-ului il fac sa fie una dintre cele mai bune rase pentru paza turmelor de oi, in ziua de astazi. Kuvasz-ul este un caine alb splendid originar din Tibet, care este un excelet protector si caine de paza. Adesea confundat cu Ciobanescul de Pirinei, Kuvasz-ul nu prezinta doi pinteni la nivelul labelor din spate. Istoricul si originea Kuvasz-ul (Kuvoszok - la plural) este un caine uluitor, remarcabil originar din Tibet si s-a crezut ca ar fi inrudit cu Komondor-ul. Initial, folosit la pazirea oilor si vitelor, cainele a fost, de asemenea, utilizat la vanarea mistretilor. Cu secole in urma, rasa s-a raspandit treptat in intreaga Europa, fiind utilizata in mod extensiv in Ungaria ca si caine de paza si de vanatoare. Impresionantul si inteligentul Kuvasz a fost adesea un insotitor al nobilimii si ai familiilor regale. Nu era inca anul 1500 si acest caine devenise popular si in clasele sociale de jos. Totul s-a petrecut in Ungaria, astfel rasa perfectionandu-se in cainele pe care il stim noi astazi. Numele „kuvasz" este o denaturare, o stalcire a cuvantului turcesc „kawasz", insemnand protector. Rasa isi utilizeaza, in zilele noastre, instinctele protectoare naturale fiind una dintre cele mai bune rase de paza pentru turmele de oi. Kuvasz-ul este rapid, puternic si agil - calitati importante in apararea oilor de coioti, lupi si alte animale potential periculoase. Kuvasz-ul este recunoscut de American Kennel Club ca un membru al grupei utilitare. Aspectul exterior si dimesniunile Kuvasz-ul este un caine puternic si robust cu un cap superb. Urechile sunt in forma literei „V" cu varfurile usor rotunjite, cazute inainte. Ochii sunt inchisi la culoare, migdalati, iar capul este lung, dar nu ascutit. Corpul este bine imbracat cu musculatura si viguros, avand o coada purtata in jos. Blana tuturor Kuvasz-ilor prezinta un colorit pe o nuanta de alb. Moderat in lungime, parul ce formeaza blana (roba) este dublu si poate fi drept sau ondulat. Inaltimea la greaban este de 71-76 cm la mascul si de 66-71 cm la femela. Greutatea corporala este de 42-52 kg masculul si 32-41 kg la femela. Personalitatea Kuvasz-ul este un protector innascut si poate fi intrucatva posesiv. Fiecare membrul al familiei sale este considerat un membru al haitei sale, iar Kuvasz-ul isi va apara haita pana la ultima suflare. Rasa tinde sa devina independenta si necesita o implicare cat se poate de mare, timpurie, in directia dezvoltarii unor aptitudini sociale adecvate. Relatiile cu familia si casa Ca si caine de paza innascut, Kuvasz-ul isi va proteja fiecare membrul al familiei. Nefiind cea mai buna alegere pentru familiile cu copii mici, aceasta rasa are tendinta sa devina mai buna, cu calitati superioare in preajma mai multor adulti din familie decat a unuia. Kuvasz-ul tinde a fi un caine solicitant din punct de vedere emotional, afectiv si poate fi incapatanat. Rasei ii place sa petreaca un timp egal atat in casa, cat si afara, in aer liber si suporta bine atat ambiantele excesiv de calde, cat si pe cele excesiv de reci. Dresajul Kuvasz-ul nu necesita vreun antrenament special pentru a fi un caine de paza, dar necesita socializare si cultivarea supunerii pentru a se comporta adecvat. Aspecte particulare Daca nu este expus la posnele copiilor, inca din copilarie, Kuvasz-ul poate fi intolerant si potential agresiv. Aceasta rasa necesita un volum complet de miscare pentru a preveni aparitia plictiselii si a problemelor de comportament. Socializarea timpurie a acestui caine este cruciala pentru prevenirea dezvoltarea unui comportament distant, rece, nesociabil si independent. Blana alba, frumoasa a Kuvasz-ului necesita o periere regulata pentru a o mentine in cea mai buna forma. Imbaierea deasa nu este necesara deoarece aceasta poate antrena aparitia unei pieli uscate si a problemelor la nivelul firului de par. O periere meticuloasa efectuata zilnic va mentine cainele un aspect uluitor. Boli si afectiuni curente Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata cainelui, asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia. Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat durerea, schiopatura si artrita consecutiva. Maladia von Willebrand este o tulburare care are ca rezultat imposibilitatea de coagulare a sangelui. Cainii afectati vor sangera excesiv in urma traumatismelor sau a interventiilor chirurgicale. Durata medie de viata a Kuvasz-ilor este de 11-14 ani.
14.09.20095.5KB
olandez, cunoscut si ca dutch shepherd sau ca hollandse este un caine de talie medie, foarteCiobanescul Olandez Ciobanescul Olandez, cunoscut si ca Dutch Shepherd sau ca Hollandse Herdershond este un caine de talie medie, foarte asemanator ca infatisare cu Ciobanescul Belgian. Originar din Olanda, Ciobanescul Olandez nu a reusit inca sa-si castige prea multi admiratori in afara tarii sale natale, desi este un exceptional caine utilitar. Acest lucru se datoreaza cel mai probabil numarului destul de redus de exemplare din aceasta rasa. Istoricul si originea Ciobanescul Olandez seamana foarte mult cu verisorul sau belgian – Ciobanescul Belgian, dar are mai degraba sange de Ciobanesc German la origini. In realitate, Ciobanestii Olandezi si cei Belgieni sunt arbitrati dupa aceleasi criterii standard, exceptie facand coloritul. Un lucru ciudat este, insa, faptul ca in timp ce confratii lui, Ciobanestii Belgieni, au devenit foarte cunoscuti in Statele Unite si in Europa, acest excelent caine utilitar nu s-a bucurat de aceeasi popularitate in afara tarii sale natale, Olanda. Aproape necunoscut in afara Olandei, Ciobanescul Olandez este foarte pretuit pentru abilitatile sale de caine ciobanesc si pentru reflexele sale rapide. Aceasta rasa, cu diferitele texturi ale blanii, s-a dezvoltat la inceputul anilor 1800 in partea sudica a Olandei, in special in provincia Brabant si in invecinata Belgie, care la momentul respectiv era o parte a Olandei. Separarea pe baza texturii blanii s-a produs cu 100 de ani in urma, atunci cand au debutat expozitiile de caini. Pui de Ciobanesc Olandez cu cozile scurte si cu marcaje albe apar frecvent in cuiburile de fatare, dar nu sunt apreciati in ringurile expozitiilor chinologice. Astazi, rasa este recunoscuta de urmatoarele asociatii si organizatii internationale: CKC, FCI, NKC, APRI, ACR. Aspectul exterior si dimensiunile Exista trei varietati de Ciobanesc Olandez: cu parul lung (lung, drept, neted si aspru), cu parul scurt (fin si des) si cu parul sarmos (lungime medie si sarmos). Cainii de expozitie nu trebuie sa prezinte un colorit alb prea extins pe piept si picioare. Desi textura blanii variaza, coloritul acesteia ramane acelasi invariabil: diferite nuante de dungat, incluzand cenusiu, galben, argintiu, rosu si auriu brindle si albastru. Varietatea cu parul scurt este larg raspandita in Olanda, in timp ce varietatea cu parul sarmos este mai putin intalnita, iar cea cu parul lung este foarte rara. Corpul ciobanescului olandez este musculos si simetric. Botul este lung, iar dantura este puternica si uniforma. Ochii sunt inchisi la culoare si usor oblici, iar urechile relativ mici sunt purtate ridicat. Coada ciobanescului olandez este usor arcuita. Toracele si abdomenul sunt adanci. Labele sunt relativ mici si nu prezinta pinteni. Degetele sunt bine arcuite. Unghiile si pernitele sunt negre, iar printre degete poate fi sesizat parul de protectie. Ciobanescul Olandez adult poate atinge o inaltime la nivelul greabanului in jur de 55-63 cm si o greutate corporala de circa 26-31 kg. Personalitatea Ciobanestii Olandezi sunt de departe cei mai priceputi dintre toti ciobanestii la probele de agilitate, prindere, obedienta, paza si aparare, pastorit si la probele pentru animalele de companie. Este atasat de teritoriul sau si este un utilitar entuziast. Acesti caini afectuosi sunt supusi, ascultatori, calmi si foarte loiali stapanului si familiei acestuia. Prietenos, tandru, jucaus si extrem de energic, ciobanescul olandez este un companion de nadejde. Despre acest caine se spune ca este foarte vesel si ca zambeste tot timpul. Relatiile cu familia si casa Ciobanescul olandez tinde sa se inteleaga mai bine cu copiii de varste mai mari care sunt in stare sa-i respecte orele de liniste. Vizitatorii nepoftiti vor fi opriti cu promptitudine, in timp ce prietenii familiei vor fi intamplinati cu entuziasm. Ciobanescului olandez ii face placere compania altui caine si se va intelege bine si cu alte animalute de casa. Ciobanescul olandez se va adapta bine traiului intr-un apartament de bloc daca beneficiaza de un regim de miscare adecvat. Blana lor pentru orice tip de vreme le permite sa reziste in climatele racoroase, motiv pentru care Ciobanescul Olandez poate fi crescut atat afara, cat si in casa. Acest caine poate deveni sedentar daca este tinut in casa pentru perioade prelungite de timp, iar inactivitatea poate compromite sanatatea cainelui vostru si poate conduce la imbolnaviri serioase. Dresajul Foarte inteligent, Ciobanescul Olandez este usor de educat pentru a fi supus si ascultator, astfel ca, pentru el dresajul de disciplina de baza va fi floare la ureche. Invata noile comenzi rapid si le executa cu aceeasi repeziciune. Acest caine poate fi un caine de paza si aparare excelent. Activ, plin de viata si vigilent, Ciobanescul Olandez, varietatea cu parul scurt, este din ce in ce mai des utilizat in cadrul activitatilor Politiei, deoarece el are nevoie de o minima ingrijire si poate rezista climatelor neprielnice extreme. Aspecte particulare Ciobanestii Olandezi trebuie sa fie stimulati atat fizic, cat si mental. Ei trebuie scosi zilnic la plimbare si la alergare. De asemenea, ei pot fi companioni extraordinari pentru jogging. Lasati-i sa alerge pe langa bicicleta sau duceti-i intr-o padure ori pe o pajiste, unde sa poata alerga cat le doreste inima. Ambele varietati, fie cu parul lung, fie cu parul scurt, necesita o ingrijire periodica pentru a inlatura parul mort. De asemenea, parul in exces din urechi trebuie inlaturat. Varietatea cu parul sarmos nu trebuie sa fie periata niciodata, numai pieptanarea fiind recomandata, dar cu moderatie. Acesti caini vor fi imbaiati numai cand este necesar, intrucat prin aceasta procedura se inlatura uleiurile naturale de la nivelul pielii, care-i confera blanii impermeabilitatea. Boli si afectiuni curente Fiind o rasa inca prea putin popularizata nu se cunosc foarte multe lucruri cu privire la afectiunile genetice ale acesteia. Din minimele consemnari, s-a putut sesiza o incidenta mai mare a displaziei de sold, a dilatatiei (torsiunii) gastrice si a dermatitelor. Speranta medie de viata a Ciobanescului Olandez este de 12-14 ani.
14.09.20096.7KB
vanzari rozatoare benerevanzari rozatoare
14.08.20095.2KB

 
pasari vanzari benerepasari vanzari
14.08.20094.6KB
belgian sau belgian este un caine vigilent si cu un instinct protector puternic si aceasta rasaCiobanescul Belgian sau Groenendael Ciobanescul Belgian este un caine vigilent si constiincios cu un instinct protector puternic si teritorial. Aceasta rasa exceleaza nativ ca si caine politist si caine de paza. Istoricul si originea De-a lungul timpului, belgienii au utilizat diferiti caini pentru a le pazi turmele de animale. In urma incercarilor si erorilor de crestere si selectie, au reusit in cele din urma sa creeze un caine care era agil, puternic, inteligent si loial. In anul 1891, acesti caini erau cunoscuti ca si ciobanesti belgieni. Pana in acest an, patru versiuni diferite de Ciobanesc Belgian au fost create. Ele aveau aceeasi conformatie, dar prezentau tipuri diferite de blana, ca si aspect si colorit. In Belgia si Franta, acesti caini au fost inregistrati ca o singura rasa, ca si Chien de Berger Belge (Ciobanesc Belgian). Sunt considerati o singura rasa cu patru varietati. In alte parti ale lumii, inclusiv in Statele Unite, fiecare varietate este considerata o rasa diferita de sine statatoare. Ciobanescul Belgian este una dintre ele. In afara de Ciobanescul Belgian sau Groenendael (cu blana lunga si neagra), ceilalti caini ciobanesti belgieni sunt reprezentati de Belgian Malinois (blana scurta si neteda), Belgian Tervueren (blana lunga de orice nuanta de negru) si Belgian Laekenois (blana sarmoasa). Dintre acestia, numai Laekenois nu este recunoscut de catre American Kennel Club. Ciobanescul Belgian, in general, a fost creat in Belgia. Rasa Ciobanesc Belgian, in particular, a fost initial asociata cu orasul Groenendael si a fost creata de Nicholas Rose, un crescator belgian. El a infiintat prima canisa de ciobanesti belgieni formata din doua exemplare din aceasta rasa, Petite si Picard de Uccle. Descendentii lor au format stocul de prasila al rasei. Acest caine a fost format pentru a fi un companion inteligent si loial si pentru a fi utilizat in operatiunile de cautare si salvare, in serviciile politienesti si ca si mesageri si caini de ambulanta in timpul Primului Razboi Mondial. Astazi, Ciobanescul Belgian este mai des utilizat ca si caine de companie. Cele patru rase belgiene au fost recunoscute de catre American Kennel Club in 1912 ca membre ale grupei ciobanestilor. In 1959, ele au fost recunoscute ca rase separate, cu exceptia Laekenois. Astazi, rasa Ciobanesc belgian este recunoscuta de urmatoarele oficii si organizatii internationale: CKC, FCI, AKC, UKC, KCGB, CKC, ANKC, NKC, NZKC, APRI, ACR. Aspectul exterior si dimensiunile Ciobanescul Belgian este un caine musculos, dar uscativ, cu corpul care se incadreaza perfect intr-un patrat si armonios. Ochii sunt migdalati si caprui. Urechile sunt triunghiulare si purtate ridicat, iar botul este lung si conic, dar nu ascutit. Pieptul nu este nici lat, nici ingust, dar este adanc, ajungand pana la nivelul cotului. Membrele din spate sunt musculoase, dar nu butucanoase. Membrele anterioare sunt drepte si paralele intre ele, cu labe rotunde asemanatoare pisicii. Pintenii sunt inlaturati de la membrele din spate putand fi scosi si de la cele din fata. Coada Ciobanescului Belgian este lunga si stufoasa. Blana Ciobanescului Belgian este lunga si dreapta, deasa fiind prevazuta cu un strat pufos profund. La nivelul gatului, blana formeaza un guler si franjuri pe lateralele corpului, la nivelul membrelor si a cozii. Fata si extremitatea membrelor sunt acoperite cu par scurt. Culoarea blanii este neagra la acest caine si poate fi prevazuta cu unele marcaje albe, putin alb fiind acceptat la nivelul pieptului, barbiei si degetelor. Aceast caine se adapteaza cu usurinta la temperaturile extreme. Ciobanescul Belgian adult poate atinge o inaltime la nivelul greabanului de 61-65 cm la mascul si de 56-61 cm la femela. Greutatea corporala la mascul este in jur de 29-34 kg, in timp ce la femela poate ajunge pana la 27-32 kg. Personalitatea Ciobanescul Belgian este un caine inteligent cu un instinct protector nativ care il ajuta sa exceleze in pastorirea animalelor si in apararea proprietatii. Majoritatea sunt afectuosi si blanzi, dar unii pot fi mai speriosi sau chiar agresivi, in special, daca nu sunt socializati inca din copilarie. Ciobanescul Belgian este un caine excelent de paza. La fel de bine, Ciobanescul Belgian este si un companion excelent. Este vigilent, ager si credincios, nedezlipindu-se de stapanul sau. Ciobanescul Belgian are multa energie pe care trebuie sa si-o consume, motiv pentru care va fi intotdeauna fericit cand i se va acorda o misiune de indeplinit. Are tendinta de a-si crea legaturi puternice cu unul sau doi dintre membri familiei sale. Ciobanescul Belgian are nevoie de un proprietar experimentat care sa-l controleze si sa-i tempereze accesele. Relatiile cu familia si casa Ciobanescul Belgian este un caine adresat familiei, afectuos si loial, care tanjeste dupa compania omului si multa activitate. Unele exemplare pot deveni peste masura de protective cu membrii familiei sale si sunt indicati familiilor cu copii de varsta mai mare. Se poate intelege cu alte animalute de companie daca sunt crescuti alaturi de acestia, dar pot „haitui” animalutele mici, iar unele exemplare pot fi chiar agresive. Aceast caine prefera sa traiasca intr-o casa cu curte mare si alaturi de o familie activa, dar se poate adapta si traiului intr-un apartament, daca este scos frecvent pentru plimbari lungi. Trebuie sa stiti ca Ciobanescul Belgian este un caine extrem de energic, care poate deveni distructiv, daca nu este antrenat suficient. Dresajul Ciobanescul Belgian este un caine inteligent care necesita atat un dresaj de baza si avansat, cat si o socializare timpurie, inca din copilarie. Este un companion loial, demn de incredere care exceleaza in operatiunile politienesti si ca si caine de paza. Din acest motiv, Ciobanescul Belgian necesita un stapan ferm, consecvent, dar gentil si nu trebuie sa i se permita sa domine membrii familiei. Aceasta rasa este usor de educat si dresat sa efectueze diferite sarcini si adora sa aiba intotdeauna ceva de facut. Aspecte particulare Ciobanescul Belgian necesita multa miscare si antrenament, altfel el poate deveni necontrolabil si distructiv. Acestui caine nu-i place sa fie lasat singur pentru perioade lungi de timp, putand gasi posibilitati intolerabile pentru a scapa de plictiseala. Ciobanescul Belgian necesita o socializare timpurie pentru a preveni dezvoltarea tulburarilor de comportament cum ar fi agresivitatea sau salbaticirea acestuia. Ciobanescul Belgian are o blana lunga, dreapta, prevazuta cu un puf profund des care necesita o ingrijire si o periere zilnica. O ingrijire suplimentara trebuie acordata in timpul perioadelor de naparlire. Indepartati parul incurcat care se formeaza la nivelul gulerului sau la nivelul extremitatilor membrelor. Ciobanescul Belgian este un caine care naparleste abundent sezonier, de doua ori pe an. Boli si afectiuni curente In general, Ciobanescul Belgian este un caine robust si rezistent cu putine probleme de ordin medical. Totusi, urmatoarele boli si afectiuni au fost relatate: Torsiunea (dilatatia) gastrica este o afectiune brusca ce pune in pericol viata cainelui, asociata umplerii stomacului cu aer si torsionarii acestuia. Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat aparitia durerii, schiopaturii si artritei consecutive. Epilepsia este o afectiune a sistemului nervos care se dezvolta intre varsta de 2-5 ani. Ciobanescul Belgian este, de asemenea, predispus alergiilor, dermatitelor, afectiunilor oculare, displaziei de cot, dezechilibrelor comportamentale (prea timid sau prea agresiv) si obezitatii, motiv pentru care nu trebuie hranit in exces. Durata medie de viata a Ciobanescului Belgian este de 12-14 ani.
14.09.20093.8KB
cainele de cireada australian - australian cattle de cireada sunt animale si dragalase. dupa cumCainele de Cireada Australian - Australian Cattle Dog Cainii de Cireada Australieni sunt animale inteligente si dragalase. Dupa cum sugereaza si numele, aceasta rasa este originara din Australia. Istoricul si originea Initial, colonistii si crescatorii de vite aveau nevoie de un caine energic si viguros, care sa poata rezista climei aspre si activitatilor din ferma. S-au facut speculatii potrivit carora acesti caini ar descinde din cainele dingo, dalmatian, Bull Terrier, Australian Kelpie si din Collie-ul Scotian, varietatea merle cu parul neted. Cand colonistii australieni s-au stabilit in Outback, au adus cu ei animalele de ferma si cainii pe care-i utilizau in activitatile gospodaresti. Acesti caini, denumiti Smithfield, au fost initial utilizati pentru paza turmelor de oi in insulele Britanice. Smithfield-ul era robust, negru si cu coada cat un ciot. Din nefericire, acesti caini nu au putut indura asprimea climei din Outback, de asemenea, ei erau si foarte galagiosi si aveau tendinta sa atace si sa muste vitele. Sunt multi care-si atribuie originile Cainelui de Cireada. Un barbat pe nume Timmons se pare ca ar fi fost primul care ar fi inceput cresterea unui caine de cireada linistit si docil. El ar fi imperecheat rasa Smithfield cu cainele dingo. Dupa aceea, de-a lungul secolului al XVIII-lea fermierii au inceput incrucisarea Smithfield-ului cu Collie, dalmatienii si multe alte rase de caini, aparand in cele din urma Cainele de Cireada Australian pe care il stim noi astazi. Astazi, rasa este recunoscuta de urmatoarele oficii si organizatii internationale: FCI, AKC, UKC, KCGB, CKC, ANKC, NKC, NZKC, CKC, APRI, ACR. Aspectul exterior si dimensiunile Cainii de cireada australieni se gasesc varietati de doua culori - rosu si albastrui. Puii sunt nascuti albi cu pete pe fata si corp care se mentin si la cainele adult. Odata cu cresterea, culorile rosu sau albastrui sunt inlocuite aproape in totalitate cu alb. Cainii de Cireada Australieni au blana dubla. Puful profund, protector este des si aspru, in timp ce parul exterior este scurt si drept. Acesti caini sunt vigurosi si corpolenti cu un piept lat, adanc si labe mari. Scund, indesat si musculos, Cainele de Cireada Australian este mai mult lung decat inalt. Capul este lat si usor rotunjit la nivelul fruntii. Urechile, purtate ridicate sunt bine distantate. Ochii ovali, caprui inchis, reflecta inteligenta lor nativa. Coada este usor rasucita la varf, ajungand pana in treimea mijlocie a membrelor posterioare. Membrele anterioare ar trebui sa fie perfect drepte cand sunt privite din fata. Majoritatea Cainilor de Cireada Australieni ating o greutate corporala de 15-16 kg masculul si de 14-16 kg femela si o inaltime la nivelul greabanului de circa 43-51 cm masculul si 43-48 cm femela. Personalitatea Cainii de Cireada Australieni sunt extrem de inteligenti. Ei pot fi instruiti sa efectueze aproape orice activitate cu usurinta. Sunt caini independenti si loiali. Cainele de Cireada Australian isi creaza o legatura puternica cu membrii familiei sale pe care ii va proteja cu inversunare. Acesti caini sunt foarte timizi si rezervati cu strainii, dar pot fi la fel de bine si agresivi cand vine vorba de teritoriul lor si nu se vor sfii sa muste vreun instrus. Cainii de cireada sunt extrem de activi. Ei sunt intotdeauna in miscare. Daca lasati un caine de cireada australian sa se plictiseasca, veti avea un monstru distrugator in propria casa. Daca va doriti un animal de companie, evitati sa cumparati unul dintre exemplarele din liniile exclusiv utilitare, intrucat acesti caini sunt extrem de activi. Relatiile cu familia si casa Cainele de Cireada Australian simte nevoia sa stea in compania familiei sale. El isi formeaza o legatura stransa cu membrii familiei sale, insistand sa fie inclus in toate activitatile acestora. Acesti caini sunt extrem de loiali si demni de toata increderea. Sunt toleranti cu copiii si alte animalute de companie cu care sunt falimiarizati, dar trebuie supravegheati cand se afla in preajma strainilor. Dresajul Cainii de cireada exceleaza in diferite sporturi. Competitiile de frisbee si flyball sunt preferatele cainilor de cireada australieni. Inteligenta lor rar intalnita ii face sa fie usor de dresat. Aspecte particulare Cainii de cireada australieni sunt incredibil de energici, motiv pentru care necesita un antrenament intens pentru a-si consuma energia. Miscarea are o importanta majora in definitivarea comportamentului rasei. Daca nu beneficiaza de suficient antrenament, cainele de cireada australian se plictiseste si devine distrugator. Blana scurta si rezistenta la intemperii a cainelui de cireada australian necesita o minima ingrijire si este foarte usor de intretinut. Pieptanarea si perierea cu o perie din par de porc si imbaierea numai atunci cand este absolut necesar sunt singurele lucruri pe care trebuie sa le respectati pentru a-i mentine companionului dumneavoastra blana in excelente conditii. Cainele de cireada australian naparleste o data sau de doua ori pe an. Boli si afectiuni curente In general, cainele de cireada australian este o rasa robusta si rezistenta cu putine sensibilitati de ordin medical. Totusi, urmatoarele afectiuni au fost semnalate cu o frecventa crescuta: Displazia de sold este o malformatie a articulatiei coxofemurale ce are ca rezultat aparitia durerii, schiopaturii si artritei consecutive. Cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Afectiunea se poate produce la unul sau la ambii ochi si poate conduce treptat la orbire. Atrofia retiniana progresiva este o boala care determina degenerarea celulelor nervoase ale retinei. Afectiunea debuteaza adesea la cainii in varsta si poate conduce la orbire. Luxatia de cristalin este reprezentata de detasarea sau deplasarea cristalinului din pozitia sa anatomica in interiorul ochiului. Cainele de cireada australian este, de asemenea, predispus surditatii. Speranta medie de viata a Cainele de Cireada Australian este de 12-15 ani.
14.09.20097.9KB
pasari general benerepasari general
14.08.20093.7KB

 
... zair ! un caine la milion !...
14.09.200950.8KB
hrana pesti benerehrana pesti
14.08.20092.6KB
pisica ta benerepisica ta
14.08.20093.5KB
Inapoi